Vieti duble

Written on 21:25 by Constantin Manoliu aka Huck

Ieri incheiam postul cu titlul de azi cu gind sa nu uit ceea ce imi trecea prin cap aseara,lucru de fapt inutil,caci intre timp am mai crescut,am mai vazut,am mai citit si probabil ordinea e alta.
Vieti duble,asta imi inspira toate aceste acte teatrale,unele ieftine si de prost gust,altele aproape perfecte,insa toate rezumate intr-un singur cuvint,falsitate.
Si nu ma refer aici la acel aspect al vietii intime,ca a doua viata,acea zona in care sintem noi insine,acasa,pe care il are oricine si e normal sa il tina pentru el,ci la acel comportament diferit functie de situatie si anturaj.
Deseori,oameni pe care am avut ocazia sa ii cunosc noaptea,m-au surprins ziua,aproape la un pas sa nu ii recunosc,uneori,chiar jenati de intilnire plecau ochii evitind cit mai mult contactul sau chiar punindu-ma in situatii penibile in care ma trezeam vorbind singur.
E stupid sa constati ca lumina zilei dezbraca foarte bine, sa vezi ca ,pe zi ce trece, multi o urasc pentru sinceritatea cu care ne da adevarata forma,in detrimentul adevaratelor calitati ale ei.
Desi daca stai sa te gindesti,insasi acest schimb lumina - intuneric pare o forma de viata dubla,dupa cum de la aparitia vietii au existat clar departajarile:lumina = caldura, fericire ,sinceritate,viata;intuneric=frig,ura,minciuna,moarte.
Insa partea proasta e ca exista si reversul medaliei,insasi ziua gasesti aceleasi exemplare de viata dubla,cumva avind grija sa spulbere teoriile vietii de noapte.
Si spun asta,uitindu-ma,atunci cind am mintea treaza,in jurul meu ziua.
Si vezi aceleasi fete triste,machiate frumos,luptind din greu sa para altfel decit sint,parca cu un zbucium mult mai mare decit noaptea.
Le vezi oriunde,in autobuz unde crispati si acri evita contactul sub orice forma marcati de martirizarea calatoriei in comun desi noaptea ucid aparatele taxiurilor,in magazine unde isi cumpara cele mai ieftine dresuri ascunsi penibil pe dupa rafturi desi noaptea apar imbracati in mantii regale,in fata vreunui fast food inghitind grabit aproape din 3 inghitituri un hamburger desi in weekend ii gasesti in cele mai bune restaurante,le auzi soneriile telefoanelor ale caror ritmuri sint cu totul altele decit cele de seara cind telefonul e purtat cit mai vizibil la incheietura miinii prin vreun club si care de obicei e folosit maxim in drumul catre toaleta etc.
Incerc sa inteleg de ce a devenit un sport national favorit sa ne ascundem indentitatea ,constienti ca nu e un lucru bun,in spirit de turma,aliniati in urma unor falsi idoli acceptind cu buna stiinta un teatru ieftin pe care toti il joaca zilnic fara de tagada.
Si toata lumea minte cu viiociune uitindu-se in ochii tai,de unde iti transmite ca stie ca tu stii ca e vrajeala dar trebuie sa incerci sa participi caci asa e sistemul,sa raspunzi in aceeasi banda de frecventa ca asa se poarta desi toata lumea stie adevarul.
Toti aborda un nivel de ignorare,de a nu vedea,de a intoarce capul.
Se striga in gura mare nu prostitutiei dar ziarul e plin de anunturi in vazul lumii la rubrica de rendez-vous ce te invita la o partida,invitatie cei drept invelita intr-o candoare a cuvintelor numai buna de folosita ca paravan.Si nu am auzit pina acum de acele fantastice autosesizari ale ``organelor`` in privinta acestui subiect si toata lumea tace si foloseste, si lasa asa ca merge asa.
E o complicitate zilnica,in a ne face ca ne facem,in a simti a nesimti,in a iubi a neiubi mai dihai decit pe vremea comunistilor,pe care am simtit-o pe pielea mea,insa,acolo era cumva o majoritate absoluta,era o intreaga masa de oameni impotriva a o mina de neoameni,pe cind acum ,toti,individual,o fac unii impotriva celorlalti,ca si cum de fapt,tot acel sistem de minciuna si ipocrizie pe care il foloseau doar cei de la virf a devenit acum accesibil oricui doreste sa il foloseasca.
Se pare ca nu am facut altceva decit, in goana noastra ignoranta dupa o stare de multumire a tuturor simturilor fizice,sa luam un sistem ruginit in custodie pe care l-am reciclat cit mai bine posibil adaptindu-i un dispozitiv precum cele de la telefoanele mobile sa i se poata schimba fata,disponibil oricind si oriunde.
Sint cumva multumit,ca,desi unii ma considera un neadaptat,imi pastrez principiile si ca pot vedea si simti peste limite impuse de sistem, ca nu ma las umflat ca un burete de toata aceasta ipocrizie egoista a indivizilor nascuti doar pentru a-si satisface nevoile fizice,ca nu am de gind sa regresez asa cum o face societatea de acuma.
Da,sincer omenirea regreseaza.
Usor,am avut grija sa ne facem sclavii consumului,sa creem sisteme subliminale de promovare a nonculturii,sa facem din ceeea ce secole dea rindul au constituit valori universale doar niste maculatura jenant aruncata in biblioteci false ce stau falnice in ochiul celor care ne intersecteaza ca o stampila a intelectului si inteligentei.
E mai simplu pentru unii sa isi construiasca vieti duble decit sa traiasca demni si impacati cu ei insisi departe de mocirla matragunoasa.
Caci mai exista si astfel de oameni.Si sint acea sclipire care uneori imi lumineaza negrul noptilor sau ceata zilelor.
Pauza de aspirina.

If you enjoyed this post Subscribe to our feed

1 Comment

  1. Anonim |

    Vietile duble ma duc cu gandul la personalitati multiple... care prin definitie sunt foarte diferite una de cealalta. Chestia generala la aceste "personalitati multiple" este comoditatea cu care trateaza valorile morale, valorile universale de care vorbesti. De ce sa mearga la o piesa de teatru?? Mai bine merg la Deko, dau un ban dar macar... aud aceleasi glume. De ce sa se oboseasca sa citeasca o carte? Dureaza prea mult, plus ca poti sa gasesti rezumatul sau cometariul pe net... cum ramane insa cu percetia proprie asupra prezentarii autorului care difera de la individ la individ? Tine mult de imaginatie... dar uitasem... aceste "vieti" nu fac decat sa copie ceea ce vad la televizor, la prietenul prietenei, la matusa finei si asa mai departe...

     

Trimiteți un comentariu