Andreea ,sau cum a fost sa merg la curve

Written on 17:45 by Constantin Manoliu aka Huck


Bueyi, deci e timpul sa ma duc si eu la curve.Nu ca as fi doritor, dar , am uitat cam cum e sa fii cu o femeie in pat. Iau ziarul. Citesc , analizez , mai citesc. Ma opresc. Ce pula mea faci ? Imi zic, cu o bruma de , ma rog, acea loailitate barbateasca. In care am fost incremenit ani de a rindul pentru femeile pe care le-am iubit. Alege. Ceva. Bruneta, sex total. Sun. E 12 trecute , ziua de aia seaca de iarna de Ianuarie. Frig rau. O voce , ce pare calda ,raspunde. In cit timp vii ? Juma' de ora , zic. Zombie, dupa o saptamina de surprize din partea femeilor ce nu le credeam cum sint, ma urc in taxi. Sec.Nu judec. Par a fi un robot. Cobor. Sun. Am ajuns. Ai gresit adresa. Ma descurc. Intru.Buna , eu sint Andreea. Daca as fi vazut-o pe strada as fi pariat ca nu poate sa faca meseria asta. Inselatoare, ca oricare altele, de altfel. Cite femei respectabile am cunoscut , nu a fost data sa nu am surprize despre ele. Cele mai multe ca fac video chat ori se vind pe snobism. E penibil cumva, sa descoperi asta. Se uita la mine, ma vede in pantofii de concert, de altfel singurii acceptabili ca aspect pentru mers in oras si imi zice: Trebuie ca iti e frig ..Bruneta. Cred ca peste 30. Te deranjeaza colega mea de apartament? Ce tocmai isi facuse simtita prezenta trecind calm catre bucataria apartamentului cu o tigara neaprinsa in coltul gurii, cintarindu-ma din ochi in 3 secunde , ca in urmatoarele doua sa citesc si raspunsul: Fuck, Andreea sa si-o traga cu de astia? Frumos la curve. Ai ce invata. Ma lipesc de calorifer. Are ceva. Andreea. Nu caloriferul. Lasa-ma putin sa ma incalzesc, ii zic. E curva educata . Poarta o conversatie nula, stearpa si stereotipa, politetea meseriei. Ma asteptam sa o gasesc in o tinuta sexy, parfumata. E in o pereche de blugi de bazar, dealtfel ca si bluza care ascunde niste sini trecuti.Conversam impreuna , dar ne intelegem separat. Are timing.200 de lei ora indiferent de ce prestezi tu sau ea. Trecem si noi la lucruri ma serioase?Intreaba. Ma trage de catarama. Ii ridic puloverul ponosit si dau de un sutien roz matase. Start. Se dezbraca mai repede ca mine . Nosalant o fac si eu .Nu credeam ca pot sa fac atit de natural lucrul asta. Ma asteapta in pozitia clasica din filme.O mingii si ii zic ca e fierbinte, doar asta vroia sa auda, nu? Imi ia mina sa imi arate ce e cu adevarat fierbinte.E fierbinte. Si roz. Pal. Si uscata. Miile de incretituri pe care le are, rasarite ca primii toporasi de primavara , imi dau senzatia nisipului de plaja in august. Miroase frumos, se vede ca e ingrijita si nu ii e rusine cu ce are. E atit de uscata incit pare a se cere umezita. Ma gindesc ,la citi a avut de dimineatza pina acum. Nu ca ar fi important. Doar is curios cum rezista. Imi citeste gindurile. Ca in orice meserie , nimeni nu iti spune nimic la inceput, dar m-am prins repede,zice. Decit sa imi o trag pe gratis ca proasta sperind ca o sa ma iubeasca careva ,cvum de altfel am facut-o pina acuma , mai bine va iau banii. Lumina prinzului curge pe ea, printre fulgii de de ianuarie ce curg si curg.... Imi citeste ochii si se scuza. Eram mai grasa cu 20 de kg , am slabit.Nu am avut timp sa rezolv celulita. Ciudat, e o celulita care, se aseaza bine pe ea, placut chiar. Nu e bai, zic. Se scurge usor si se bucura. Nu stiu de ce. Probabil are standarde si cind are parte de ele , se relaxeaza. O suge impersonal. Normal. Simte ca nu sint acolo. Ma intoarce , rupe un cauciuc, il pune, apoi ma trage in ea. E dura. Nu e deschisa. Se intoarce si usor ,renunta la clasic si ma infinge in cel mai primitor poponet. I-as fi zis cur, fund , anal . Da' era poponet ,asa de primitor era. Ma desfat. Isi ia lumea ei in cap si o traieste. Bai asa e cind mergi la curve, probabil. Tu ai lumea ta. Ea pe a ei. Uite asa rezista. Ma desfasor cum pot. Ma intelege si rupe ritmul. Ei, in sfirsit conversam impreuna. Eu in ea, si ea niciunde. Bai deci da, o curva care imbina placutul cu utilul. Nu's cum, da cind s-a savirsit, hop si eu. Vibreaza tacut. Probabil sa nu auda vecinii. Sau poate ii place tacerea. Cert e ca le-am simtit.. Pe amindoua. Si placerea si tacerea. Ma scot din ea. Profesional , cu un servetel umed are grija de mine. Vrei sa dormi? Ma intreaba. Nu. E clasic sa dormi, zice. Tac.A fost bine , Constantine. Bai o curva misto , imi zic.Trecuta ca o portocala, da inca zemoasa.Intreb. Pot sa te cunosc si altfel? Nu , vine sec. A fost o vreme cind puteam fi cunoscuta . M-a inchis.Si m-a sarutat. 
Multumesc Andreea. 
P.S.
Ca sa vezi si coloana sonora. 

Si te respectam , in pula mea de fraier

Written on 17:39 by Constantin Manoliu aka Huck


Bai, nus ce faci tu , dar pe ma ard. Buzele. Buzele alea , pe care ,tu , in betia ta, ti-ai permis sa mi
le saruti. Te respectam ,in pula mea. Da tu ti-ai gasit de treaba , sa te faci zombi, si sa iti permiti. Bai , da de ce? Sa ne simtim bine. A da, sa te simti tu bine. Da ce dreaku, eu is vibratoru' tau? Oftezi. Te intreb. Eu am un prieten si nu il insel. Da cine dreaku se gindeste la el? Eu ma gindesc la tine daca esti bine. Pentru ca tu contezi. Acum. Ce importanta are el? E pauza din viata ta de cosmar. Te descalt. Incerc sa te culc. Nu de alta, da nu stiu cum reactionezi la betie. Nu te cunosc.Da te respect, in pula mea de fraier. Iti culc parul pe umarul meu. Zaci pret de 30 de secunde.Ma bucur ca esti linistita. Pentru ca respiri linistit. Brusc , sari pe mine, rizind, demonic, iti arunci tricoul , te chinui sa iti desfaci sinii , pe care imi ii faci cadou. Imi incalzesti obrajii cu ei. Imi e rusine. Ma faci de cacat. Nu stiu cum sa reactionez. Iti desfaci catarama si imi iei degetele si le infingi in tine sa te gust. Le scoti din tine si mi le bagi in gura. Sint dulce? Nu. Amara. Te ajut sa te dezbraci. Singerezi, iti zic. Neinteresant. Ma lipesc de tine.Sa te linistesc. Nu pun pret pe goliciunea ta. Mare cacat. O pizda goala.Nu ma impresionezi. Pentru ca te respect, in pula mea.Am semn. Nu mi se scoala. Nu pot sa fut o femeie care nu ma iubeste. Brusc ma arunci din pat. Am prieten. Cara-te. Vrei sa it trag un pumn? Da. Numai ai grija de nas. Curge mai rau decit pizda ta. Ma imbrac in tacere. Oftez. Te ridici. Nu pleca. Ma saruti lung. Ce pula mea ai cu buzele mele? Eu te respect si tu iti bati titele de mine. Te vreau in mine. Fa-ma sa ma simt bine. Iti infing inelarul ala fara verigheta de multi ani.Esti umeda. Din tine curg iubiri ce nu le-ai avut. Cert e ca uitasem cum mai e o pizda pe dinauntru. Redescopar, striatiile alea de is punct G. Gemi, Asa. Bine. Ma pierd .Imi zic nu, nu fi bou. Vreau doar sa am grija de tine. Stiu cum e sa ai demoni .Imi era tare dor de tine. Sa vorbesc cu tine. Sa imi spui de tine.Pentru ca ne-am gasit aiurea. Si aiurea uneori poate fi eternitate. Si te respectam , in pula mea. Nici nu apuc bine sa iti savurez sfircul deocheat ce navigheaza in noapte si ma alungi. Cara-te. Am prieten. Nu pot sa il insel. Da nu inseli nimic , iti zic. Bine. Te urci pe mine. Iar imi iei degetele si ti le infingi in tine. Gemi. Te rog sa nu pleci. Da nu plec. Da-mi sa beau. Iti dau. Imi vine sa plec ,singur. Iti zic. Nu ma lasa aici. Bai si al dreaku cit respect am pentru tine.Bai e prietena mea. Bai na. Are nevoie. Vrea sa decoleze. Bai daca ii sint prieten trebuie sa fiu cu ea. Imi scot degetele din tine. Is rosii. Incerc sa te adorm. Nimic. Bai , te bat. Nu pleca. Nu plec. Sinii tai sint ca sfintii de pasti. Moi si dulci. Ma pierd din nou. Iar imi iei miinile si mi le infingi peste tot. Frigi. Deschizi ochii aia cu duble culori. Nus' ce sa fac. Tu gemi. Gemi si frigi. Bai nici o femeie nu a fost atit de fierbinte ca tine. Pun bot. Prea esti amara. Nu imi vine in cap decit ca te respect , in pula mea. Ca asta e sentiment misto de care m-ai intrebat toata noaptea. Da tu ce crezi despre mine?Sincer. Si ti-am zis cu alte cuvinte , ca te respect. Da tu , te singerezi pe respectul meu. Te doare la pizda aia rasa brazilian. Bai ce dracu ti-a venit sa ma saruti? Eram linsitit in penitenta mea dupa atitea iubiri pierdute si te-ai trezit tu sa imi futi mintile. Pentru ca tu pierzi controlul. Si eu ce vina am ,ma? Ca te respect in pula mea,cum nu am respectat vreodata o femeie. Bai deci cred in tine. Sau credeam? Ma doare . Ma doare ca nu ai inteles. Ca tot ce am facut ,am facut ca am crezut in tine. Si tu o iei razna si imi umezesti buzele cu tineretea ta. Lasa-ma in pula mea sa imi duc pietrele in spate. Puteai sa dormi goala linga mine imbracat. Nu vroiam decit sa te tin in brate si sa te aud cum respiri linistit.Sa ai si tu o noapte fara demoni. Imi desfaci pantalonii. Imi rupi nasturii de la camasa. Ma vrei? Iti zic ca nu. Imi futi o palma. De m-au durut toate iubirile alea trecute. Te intreb. Tu ai habar ce in sufletul meu? Zici ca te doare in pulile alea toate care au fost in tine. Te intreb daca alea conteaza. Imi raspunzi. Am prieten. Il iubesc. Tac. Vorbesc demonii. Bai da , pina la urma eu ce ti-am gresit? Ca am avut respect pentru tine.In pula mea.Bai si ziceam , uite ma, o femeie. Asta a fost prima impresie cind te-am vazut. O femeie. Si tu vii si imi futi creierii. Cu ce ti-am gresit? Ca te-am respectat? Ca nu mi-au curs balele cind te-am vazut prima oara? Ca nu m-am gindit la pizda ta conturata binevoitor de blugii aia strimti si rupti? Ca nu mi s-au scurs ochii in decolteul ala semi-rock , punk si disco ?E misto sa fii pizda si sa iti bati pula , nu? E misto sa te crezi Dumnezeu cind te-a facut Dumnezeu femeie. Imi arunc pe mine hainele alandala, in timp ce tu pozezi nud in cadrul usii pe care ma gonesti.Iti mai arunc doar o privire. Asa ca sa te am pe catafalc cind mor.Poza mortii sufletului meu.
Buey si te respectam, in pula mea de fraier. Asta se cheama incredere.
Drepturi de autor rezervate.

Ei se jura ca nu fura, dar ii prinzi cu party-ul in gura

Written on 10:20 by Constantin Manoliu aka Huck


Party , party, party oriunde si oricum numai party sa fie. Puzderia de initiative dansante cu caracter social pe care o ofera spatiile dedicate , pare foarte colorata si incisiva de zici ca ar trebui sa te clonezi ca sa nu ratezi niciuna. Ai putea spune ca e mediul concurential cel mai sanatos de pe piata capitalista cu un rezultat benefic pentru end user.
Daca te tragi putin asa mai in spate din multime ca sa vezi the big picture , poti observa foarte usor ca e aceeasi Marie , dar cu alta palarie.
In principiu , ai sa constati existenta doar a unui pumn de concepte draft , pe care fiecare locatie il cosmetizeaza si il afiseaza ca unicat ca sa te faca sa scoti banii din buzunare. Desi tu , mergi acolo pentru ceva diferit. Dar nu asta ar fi marea problema. E ca la supermarket la urma urmei. De cite ori nu ai cumparat un produs cu alt ambalaj ca sa descoperi acelasi gust , care te-a facut sa alegi altceva?
Conceptul in sine e de fapt problema. Si aici se nasc doua directii. Cum e pus in aplicare si cit de repede este furat si adoptat de alta locatie. Pentru ca se poarta.
Sedintele de brainstorming saptaminale organizate cu tot personalul locatiei ( inclusiv femeia de servici uneori) pot concura cu cele mai tari firme de advertising de pe Madison Avenue , in goana lor dupa idei . Sabia lui Damocles ce atirna asupra incasarilor straluceste atit de intens la masa de consiliu cautind jertfe inspre multumirea lui The Party God, incit sedintele astea au un suspans mai ceva decit box- office -urile de la Padurea Sfinta.
Sesiunea se deschide cu o analiza amanuntita a ofertei de pe piata. Aia fac aia, aia aduc pe aia , o multime de aia cu aia. Atmosfera tensionata a inceputului de necunoscut de sedinta , devine si mai intunecata cind optiunile pe care le are locatia devin minuscule si tind spre zero absolut. Managerul in rolul lui de provaduitor al zeului mai sus mentionat , fulgera si tuna mai ceva ca furtuna aia de il omoara pe George Clooney intr-un film. Si ca in orice religie in care ne facem ca o respectam da o descaltam la poarta lacasului ,cineva indrazneste sa se uite la capra vecinului. Nu conteaza cine o face, poate chiar femeia de serviciu ci doar usurarea ce destinde uraganul. Dom'le , e unii care face un dezmat asa mai interesant, da noi putem sa facem mai jmecker.
Brusc , de parca au servit iti da aripi, toata lumea lucreaza la idee. Dar nimeni nu isi ridica problema morala a furtului. Cacat. Nu ma intereseaza ce o sa zica lumea. Il dam cu var, schimbam oleaka culoarea, bagam niste becuri RGB ,ieftinim niste otrava, aducem pe unul sa puna 3 piese reggae si o dam pe progressive underground intre timp si hai la solar cu epilatele brazilian sa dam bine cu niste bronz original de Jamaica. Hai ca ii prostim si de data asta. Baietii hai la copiator cu voi ca arde goliciunea la bozonar !
Nu am nimic impotriva ca , un concept invechit sau care nu mai este folosit de multa vreme, sa fie revitalizat si oferit noilor generatii de party people. Insa a prelua o idee recent pusa in practica ,sa o cosmetizezi putin si sa ii dai drumul pe piata cu eticheta de unicat, nemaivazut si auzit ori alte giumbuslucuri de vocabular mi se pare de cea mai joasa speta.
Decit sa furi si sa te faci de cacat , mai bine puneti mintea la contributie astfel incit creturile alea de le ai un cutia craniana sa nu se confunde cu blana oii cind expulzezi cite o cicareaza de furaciune.
Stiu. Orice concept nou , presupune sa investesti in el atit inteligenta cit si bani. Dar asta e regula de baza a capitalismului. Nu poti avea profit fara infuzie de capital. Angajeaza un consultant. Fa o echipa de marketing. Sau macar ai bunul simt si contacteaza pe cei care au copyright intelectual asupra conceptului si cere un amarit de acord.
Dar cum Romania e casa pirateriei in orice domeniu ,iar nesimtirea cu care se afiseaza aceasta a devenit o trasatura de caracter ,va rog pe voi astia care va plingeti ca nu aveti unde merge ori de calitatea ofertei sa o lasati mai moale.
Si eventual poate , va trece prin adincurile materiei cenusie sa adoptati un principiu.
Acela de a refuza si sanctiona lipsa de calitate a vietii de noapte.
Daca dupa articolul anterior o sa trebuiasca sa am grija la ce as putea sa gasesc in pahare , dupa asta s-ar putea sa imi iau si interdictie la intrare.

La multi ani viata!

Written on 12:31 by Constantin Manoliu aka Huck


In fiecare an planeta asta batrina ne intoarce la start pentru inca o tura prin viata ca si cum ne mai da o sansa sa punem in aplicare ceea ce am invatat in ciclul precedent. Si nu ne da ragaz macar pret de o inghititura de apa sa apucam sa rostuim planuri pentru noua calatorie.
Nu stiu citi remarca lucrul asta, ca, de fapt de cind ne nastem alergam temporal in cerc, timp de 365 de zile.
In fiecare zi trecem prin acelasi loc prin care am mai trecut de x ori cu ani in urma. Si nimeni nu se intreaba ce a facut tura trecuta in ziua respectiva.
Tare ar fi bine de s-ar opri putin si ea la o bere la botul calului sa ne mai dea cite o palma dupa cap ori sa ne stearga broboanele de sudoare adunate pe obrajii incalziti de efortul vietii.
Sa ai timp sa te intrebi ce ai facut pe data x in cei y ani de viata. Si sa cauti sa faci lucrurile mai bune de fiecare data cind te intilnesti cu ziua respectiva.
Sa incerci sa repari drumul.
Sa iti faci o autostrada fara gropi , ce pot strica angrenajul ori te pot scoate din circuit. Pe tine .
Sau pe cei care alearga ciclic alaturi de tine.
Ai la dispozitie 364 de zile sa te gindesti la fiecare zi prin care ai trecut pina ajungi din nou la ea. Ca o sansa multiplicata cu numarul de ani ai vietii tale.
Sa indrepti daca e de indreptat sau sa te bucuri ca ai facut atit de bine inainte incit nu mai e nevoie sa mai faci altceva.
Insa, pierduti in alergari dupa scopuri mici , uitam de cel mare.Treci val virtej , vitezoman cu gindul ca acele gropi facute cu un an in urma le sari mai repede asa, in loc sa te opresti sa le repari.
Oare nu e mai bine sa indreptam ca la urmatoarea alergare sa avem drumul neted?
Si astfel celelalte cicluri pe autostrada vietii sa fie line fara hurducaturi ce ne dezmembreaza bucatica cu bucatica?
Cine a inventat universul asta, ne-a pricopsit cu sanse. Sa putem indrepta.
Ne pare rau de multe ori. Dar avem norocul sa trecem din nou prin aceeasi zi in care am dat nastere la parerea de rau .
Si atunci in ziua respectiva am putea sa facem lucrurile mai bine. Sa transformam.
Sa ne oprim putin , cu luminile de avarie puse, alaturi de cel care inca se chinuie sa repare stricaciunile datorate gropii facute de tine.
In cursa asta a vietii nu sintem singuri. Si uitam lucrul asta. Si mai credem ca , gropile pe care le facem nu dauneaza altora.
Dar ne enervam si ne plingem cind pe traseu dam in gropile altora.
Oare nu ar fi mai bine sa reparam? Oare nu ar fi mai bine sa ne gindim intii la gropile noastre si pe urma la ale lor?
Oare nu am face si pe altii constienti ca trebuie si ei la rindul lor sa se opreasca sa indrepte?
Cei care ne-au dat viata ne invata si ne sfatuiesc sa ne croim un drum.
Numai ca multi nu inteleg ca, de fapt nu ne facem unul particular intr-o directie oarecare .
Ci doar creem o banda in plus pe autostrada vietii alaturi de ceilalti participanti.
Calatorim pe acelasi traseu.
An de an.
Ciclic.
De mult nu mai sint adeptul urarilor la trecerea intre ani. Pentru ca de la an la an devin mai fade, mai plictisitoare, mai lipsite de substanta, impopotonate si parca pline de obligatie.
Ne chinuim sa inventam fraze cind poate simplul 'La multi ani” inventat cine stie cind, poate spune mai mult decit o mie de cuvinte.
Insa azi simt nevoia sa urez.
Sa spun un multumesc si sa dau o imbratisare celor care se gindesc la mine, celor care ma accepta asa cum sint, celor care se opresc sa imi spuna o vorba buna, celor care ma ajuta sa imi infrunt demonii, celor care imi picura putin calmant pe ranile adunate , celor care sint oameni si inteleg ca nu sint singuri pe drumul vietii.
Nepartinitor , le multumesc si celor care ma judeca dupa aparente, dupa portofel, dupa aspectul fizic , dupa avere, profita de mine, imi trag tepe materiale, ma folosesc drept punte sa isi treaca gropile din viata lor, isi sterg bocancii cu care alearga de sufletul meu si care cred ca nu sint decit o rabla amarita pe banda de urgente.
Lunga urare.
Dar e un ciclu nou in care sper sa indrept in fiecare zi prin care trec iarasi, gropile drumului meu, in speranta ca voi da un exemplu.
La multi ani !