La multi ani viata!

Written on 12:31 by Constantin Manoliu aka Huck


In fiecare an planeta asta batrina ne intoarce la start pentru inca o tura prin viata ca si cum ne mai da o sansa sa punem in aplicare ceea ce am invatat in ciclul precedent. Si nu ne da ragaz macar pret de o inghititura de apa sa apucam sa rostuim planuri pentru noua calatorie.
Nu stiu citi remarca lucrul asta, ca, de fapt de cind ne nastem alergam temporal in cerc, timp de 365 de zile.
In fiecare zi trecem prin acelasi loc prin care am mai trecut de x ori cu ani in urma. Si nimeni nu se intreaba ce a facut tura trecuta in ziua respectiva.
Tare ar fi bine de s-ar opri putin si ea la o bere la botul calului sa ne mai dea cite o palma dupa cap ori sa ne stearga broboanele de sudoare adunate pe obrajii incalziti de efortul vietii.
Sa ai timp sa te intrebi ce ai facut pe data x in cei y ani de viata. Si sa cauti sa faci lucrurile mai bune de fiecare data cind te intilnesti cu ziua respectiva.
Sa incerci sa repari drumul.
Sa iti faci o autostrada fara gropi , ce pot strica angrenajul ori te pot scoate din circuit. Pe tine .
Sau pe cei care alearga ciclic alaturi de tine.
Ai la dispozitie 364 de zile sa te gindesti la fiecare zi prin care ai trecut pina ajungi din nou la ea. Ca o sansa multiplicata cu numarul de ani ai vietii tale.
Sa indrepti daca e de indreptat sau sa te bucuri ca ai facut atit de bine inainte incit nu mai e nevoie sa mai faci altceva.
Insa, pierduti in alergari dupa scopuri mici , uitam de cel mare.Treci val virtej , vitezoman cu gindul ca acele gropi facute cu un an in urma le sari mai repede asa, in loc sa te opresti sa le repari.
Oare nu e mai bine sa indreptam ca la urmatoarea alergare sa avem drumul neted?
Si astfel celelalte cicluri pe autostrada vietii sa fie line fara hurducaturi ce ne dezmembreaza bucatica cu bucatica?
Cine a inventat universul asta, ne-a pricopsit cu sanse. Sa putem indrepta.
Ne pare rau de multe ori. Dar avem norocul sa trecem din nou prin aceeasi zi in care am dat nastere la parerea de rau .
Si atunci in ziua respectiva am putea sa facem lucrurile mai bine. Sa transformam.
Sa ne oprim putin , cu luminile de avarie puse, alaturi de cel care inca se chinuie sa repare stricaciunile datorate gropii facute de tine.
In cursa asta a vietii nu sintem singuri. Si uitam lucrul asta. Si mai credem ca , gropile pe care le facem nu dauneaza altora.
Dar ne enervam si ne plingem cind pe traseu dam in gropile altora.
Oare nu ar fi mai bine sa reparam? Oare nu ar fi mai bine sa ne gindim intii la gropile noastre si pe urma la ale lor?
Oare nu am face si pe altii constienti ca trebuie si ei la rindul lor sa se opreasca sa indrepte?
Cei care ne-au dat viata ne invata si ne sfatuiesc sa ne croim un drum.
Numai ca multi nu inteleg ca, de fapt nu ne facem unul particular intr-o directie oarecare .
Ci doar creem o banda in plus pe autostrada vietii alaturi de ceilalti participanti.
Calatorim pe acelasi traseu.
An de an.
Ciclic.
De mult nu mai sint adeptul urarilor la trecerea intre ani. Pentru ca de la an la an devin mai fade, mai plictisitoare, mai lipsite de substanta, impopotonate si parca pline de obligatie.
Ne chinuim sa inventam fraze cind poate simplul 'La multi ani” inventat cine stie cind, poate spune mai mult decit o mie de cuvinte.
Insa azi simt nevoia sa urez.
Sa spun un multumesc si sa dau o imbratisare celor care se gindesc la mine, celor care ma accepta asa cum sint, celor care se opresc sa imi spuna o vorba buna, celor care ma ajuta sa imi infrunt demonii, celor care imi picura putin calmant pe ranile adunate , celor care sint oameni si inteleg ca nu sint singuri pe drumul vietii.
Nepartinitor , le multumesc si celor care ma judeca dupa aparente, dupa portofel, dupa aspectul fizic , dupa avere, profita de mine, imi trag tepe materiale, ma folosesc drept punte sa isi treaca gropile din viata lor, isi sterg bocancii cu care alearga de sufletul meu si care cred ca nu sint decit o rabla amarita pe banda de urgente.
Lunga urare.
Dar e un ciclu nou in care sper sa indrept in fiecare zi prin care trec iarasi, gropile drumului meu, in speranta ca voi da un exemplu.
La multi ani !