Forwarded post "am luat Oscarul"

Written on 15:05 by Constantin Manoliu aka Huck

Primit de la Adrian Eiren
1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie să dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali
2. Fiecare S.S. trebuie să îşi creeze o legătură pe net la blogul (şi autorul blogger prieten) de la care el a primit premiul
3. Fiecare S.S. trebuie să îşi prezinte premiul pe blog şi să adauge un link la acest post, care explică ce este cu premiul.
4. Fiecare S.S. care a câştigat premiul este rugat să viziteze acest post şi să îşi adauge numele la Mr.Linky List astfel încât să existe o evidentă a fiecărui ins premiat
5. Fiecare S.S. trebuie să posteze aceste reguli pe blogul lui."

Dau premiul mai departe la:
Koko
Monalissa
Asky dj
P.S.
Cind mai trimite-ti lepse..trimite-ti ca lumea...sa mai inteleaga omu' la ce se refera...
Asa e cu astia mai in virsta ..inteleg mai greu ...da si cind inteleg...

A fi sau nu util - Ipad vs Netbook

Written on 07:41 by Constantin Manoliu aka Huck

Exact cum banuiam razboiul mentionat in ultimul articol a inceput.
Au americanii astia un stil de a face din tintar armasar ceva de speriat.
Citesc de zor publicatii ce dau tonul in piata, tot felul de guru IT argumentind pro si contra.
Ce ma bucur e ca printre rinduri se intrevede exact ceea ce am vizualizat si eu , ideea de ''cumpara exact ceea ce ai nevoie".
E foarte clar ca am ajuns sa depindem zilnic de inca un viciu si anume internetul.
La tabieturile diminetii se mai adauga unul.
Cafeaua nu mai merge savurata doar alaturi de o tigara daca nu exista si un calculator deschis legat la net.Pe vremuri obisnuiam sa cumpar ziarele si sa vad ce mai e nou.
Acum , deschid imediat dupa ce pun apa la fiert pentru cafea si laptopul ,primele programe accesate fiind blogbridge pentru a vedea ce s-a mai scris pe blogurile preferate,Woopra sa vad cine a mai citit si ce de pe al meu blog, email-ul si clar o fereastra cu Google search.
Si sint sigur ca nu sint singurul ce face asta.Recunosc, am devenit dependent de informatia electronica.
Orice e nevoie , click , Google si e in citeva secunde in fata mea.
Daca acum ceva ani in urma ,detinerea si folosirea unui pc era apanajul celor experimentati acum incepe sa nu mai fie.
Am mai spus-o de multe ori.Exista o categorie de useri pentru care cutia cu butoane e un fel de lume paralela ale carei reguli sint de neinteles, un mister pentru care sint nevoiti sa ia cursuri de folosire.
Windows cu a sa evolutie a devenit 'a pain in the ass' pentru multa lume.
Simpla utilizare nu mai e simpla de loc.Intretinerea in buna stare de functionare a unui calculator incepe sa ceara din ce in ce mai mult timp.Instalari , dezinstalari, devirusari, si de la capat.
Si asta incepe sa plictiseasca si sa dea dureri de cap.Cind ai nevoie de el cel mai mult exact atunci se intimpla CEVA ce creeaza disconfort.
Ceea ce un dezvoltator de IT i se pare simplu, multora dintre noi e doar un scarpinat din ce in ce mai complicat.
Dar e greu sa vezi the big picture, atunci cind esti mult prea obisnuit cu ceea ce faci.Normal.Mecanicului o simpla pana de cauciuc i se pare ceva uzual,dar tie care nu stii nici macar unde e cricul....
Aici multa lume poate comenta.Da poti invata.Corect.Dar pina la ce nivel?
De ce trebuie sa ajung sa fac cursuri avansate pentru citeva task-uri simple dimineata la cafea?
Make it simple to use.Cam asta a vazut Jobs.
Ce alegi?Un obiect pentru care iti trebuie un instructor pe linga manualul de utilizare sau unul ce il poti folosi in citeva minute de la achizitionarea lui si care nu iti va ridica curind probleme de folosire?
Ipad simplifica foarte mult lucrurile.Un minus pe care multi il scot in fata e ca nu face multitasking.Adica nu executa mai mult de un program odata cum poti face pe un calculator normal.Si?
Mai bine face un singur lucru si bine decit 20 si proaste.
De cite ori nu te ratacesti in cite si mai cite ferestre deschise de la diverse programe ce ocupa spatiu din RAM, etc?
Simplitatea folosirii si rapiditatea invatarii fac din Ipad un dispozitiv pe care multi or sa il indrageasca.
Cum am mai zis.Cind te intrebi inainte de a cumpara ceva la ce imi foloseste face mult mai usoara alegerea.
'A to do list' simplifica mult ecuatia.Eu l-as cumpara ?DA.
Pentru ca m-am dezbarat de obiceiul de a avea all in one.
Imi aduc aminte cit de mult timp am pierdut facind configuratii pentru un desktop care sa imi asigure un raspuns la multele intrebari "daca o sa imi trebuiasca si pentru asta?".Sau cind am trecut pe laptop.
De ce sa dau multi bani pe un produs care AR putea face si aia si ailalta, prezumtiv vorbind, cind poate cu aceeasi suma as putea achizitiona mai multe obiecte simple specializate dar mult mai simple si eficiente?
Multa vreme nu puteam sa inteleg de ce ti-ar trebui mai multe masini in curte.Nu simteam probabil necesitatea pina nu m-a lovit.Dar acum as cumpara una mica de oras pentru ca e mult prea aglomerat si una mare pentru eventualele deplasari mai lungi ce necesita confort.
Asa si cu IT-ul.
Un Ipad imi va scadea greutatea ce o car zilnic in spate ,iar laptopul isi va scoate nasul afara doar cind va fi realmente nevoie de el.Plus ca am eliberat o groaza de timp din cel consumat cu "intretinerea zilnica" a unui Windows.
Stiu , all in one suna mai bine si pare mai eficient.Poate ca da pentru unii poate ca nu pentru altii.
Cert e ca pentru multi va fi un oftat de usurare utilizarea unui Ipad, o solutie la care nici macar nu se gindesc acum pina nu il vor avea in mina si vor vedea practic la ce ii foloseste.
Si razboiul continua.

Apple versus Microsoft - Ce alegem?

Written on 10:05 by Constantin Manoliu aka Huck

De curind proprietar al unui produs Apple prin un complex de imprejurari potrivite , am inceput sa studiez mai indeaproape razboiul purtat de atitia ani dintre cele 2 companii majore din lume.
O etapa a razboiului s-a desfasurat chiar ieri ,intruchipata de lansarea unui nou produs Apple pe piata ,eveniment mult asteptat ,mai ales ca zvonerii si raspindacii pietei americane au avut grija sa creeze atmosfera necesara.
Noul gadget ,IPad denumit, a intrecut asteptarile pentru unii , a fost o deziluzie pentru altii, cert este ca a deschis noi orizonturi pentru ambele tabere.
Vizionar sau nu , Jobs, a ales o cale, de la care nu vrea sa faca abatere, acaparind fara drept de apel o anumita piata , fara a-si bate capul cu comentarii insolite ori critici care mai de care pertinente sau nu.
Pe buna dreptate , afirmatia facuta in prezentare , "Sintem compania numarul 1 in domeniul aparaturii mobile prin cele de acum 4 categorii : Ipod, Iphone, Ipad,MacBooks"
e indreptatita.
De ce?
Statisticile oficiale o demonstreaza clar si le puteti gasi la o mica cautare ori urmarind prezentarea oficiala de aici.

Intrebarea de baza ramine totusi cea din titlu.
Ce alegem?Asta in ipoteza in care ca romani am avea veniturile aferente pietii americane sau al oricarui stat civilizat.
Dupa cum bine se stie preturile produselor Apple nu sint chiar pe buzunarul oricui raportat la piata Microsoft/Intel.
Lucru care pentru noi romanii e o caracteristica importanta in alegerea produsului dorit.De multe ori facem rabat de la calitate ori cerinte ,pretul dictind cu ce sa ne multumim sau la ce sa renuntam.
Insa se merita?Uneori da alteori nu.
Romanul, la modul general vorbind nu este pregatit mental pentru produsele Apple.
De ce zic asta?Pentru ca e un utilizator lenes, conservator,superficial,mare consumator de gratuitati, pirat convins al oricarui produs IT plus multe altele.
Asta nu neaparat ca americanii or fi diferiti prea mult.Insa ei chiar daca sint lenesi isi permit sa plateasca.
O bariera principala e lipsa cunostintelor de limba engleza ce obstructioneaza intelegerea folosirii unor programe ori a unor notiuni de baza pentru orice utilizator.
Aici se scoate Gates, cu al lui "multi-language support"pentru Windows si pachetul Office ,cele mai folosite actual in Romania.
Ei bine daca depasesti aceasta bariera lingvistica si iti pui mintea putin la treaba in a intelege un sistem de operare Apple,treci repede in tabara adversa fara drept de apel, mai ales daca nu doresti sa devii un expert in devirusari,instalari, reistalari si alte chestii specifice Windows.
Sint multe de spus despre asta ,insa nu vreau sa ma apuc acum sa argumentez.
Dupa ce intelegi cu ce se maninca ,urmatorul lucru care te face sa te indrepti catre aceste produse, e clar unicitatea aspectului, la care iarasi nu vreau sa intru in detalii pentru ca sint destul de cunoscute.
Doua puncte majore:Simplitate si Unicitate.Pe care Jobs le-a speculat foarte bine.
Taberele pro si contra din virtual se impung zilnic ,argumenteaza in fel si fel insa poti exprima intr-un anume mod:
Un produs Apple iti este necesar doar daca stii sa il pui la treaba.
In rest nu are sens sa te apropii de ele.E ca si cum ti-ai lua un Lamborghini ca sa te duci cu el sa faci piata, doar ca sa te vada lumea ca il ai.
Nu zic ca Windows nu isi are utilitatea lui , insa si aici este valabil acelasi lucru.
Foloseste-l atit cit ai nevoie.
Imi aduc aminte de lansarea Iphone.A fost o intreaga batalie la magazinele Orange, pentru achizitionarea unuia cit mai repede, spre a iesi cu el la strada.
Desi sint convins ca trei sferturi din posesori nu il folosesc la nici macar jumate din posibiltatile lui.Odata ca majoritatea aplicatiilor trebuiesc cumparate, ori in Romania nu isi au rostul.Si clar ceea ce implica bani pentru Romania e mult.
So go back to Windows.Simplu.
Torente.Download.Install.Ready to use.
Ipod si Iphone au fost o treapta mai accesibila pentru multi.
De ieri Ipad e si mai accesibil.La un pret de 499 usd anuntat pentru varianta cea mai simpla, va garantez ca de prin aprilie incolo o sa vedeti multe exemplare folosite in locuri publice ori afisate ostentativ pe ici pe colo de pitzipoance ce isi verifica contul de pe Hi5 ori isi impartasesc pozele cu altele din aceeasi categorie.
Da bine la imagine.Si affordable.
Nisa bine sezizata de Jobs,e insetata.Multi il vor cumpara pentru design, altii pentru usurinta aplicatiilor folosite, iar cei din cultul Apple doar din fanatism.
Hibridul smart phone/netbook/laptop/mobile device indeplineste cerintele multora la un raport calitate pret echilibrat.
Chitibusari sint multi si e normal ,functie de cerintele fiecaruia ,sa punctam sau sa sanctionam calitatile si defectele unui produs indiferent de cine il fabrica.
Insa, ceea ce ar trebui sa ne ghideze, asta ca raspuns la intrebarea din titlu, e doar o alta intrebare:
Imi este util sau nu?
Sincer te faci mai de rahat daca iti iei un Mac de 1500 de euro pe care instalezi Windows ori il folosesti doar pentru navigare internet, muzica, filme, e-mail ori alte aplicatii simple ce le poti face si cu un netbook de 250 de dolari.
Un raspuns fizic la aceata intrebare e si Ipad.
Hai sa oferim ceea ce au nevoie.
Usor de folosit,usor de cumparat,frumos si portabil.

Zandy @Radio BZI

Written on 08:48 by Constantin Manoliu aka Huck


Imeil nu , menseger da

Written on 08:34 by Constantin Manoliu aka Huck

Acum citeva zile ,surfing the internet, am descoperit un anunt de mica publicitate, nu are importanta unde, ce m-a determinat sa scriu acest post.
De ce?
Pentru ca e sublim scris, si reliefeaza foarte bine carentele sistemului educational din Romania, acea realitate zilnica de care nu tin cont cei ce conduc ministerul de resort.
Aparent, ai putea spune ca nu e chiar relevant, ca fiecare padure are uscaturile ei, se mai intimpla ,whatever.
Sincer nu cred ca e asa.
Intr-o vreme cind mai achizitionam ziare, una din distractiile preferate era sa citesc mica publicitate din scoarta in scoarta odata ca te mira ce mai vinde lumea si pe de alta parte cautam anunturile ale caror enunt imi stirneau risul.
Catavencu a a avut o rubrica permanenta pe tema asta ,insa a renuntat, probabil nu datorita lipsei de subiect, cit mai degraba avalansei de material disponibil.
Normal cind e prea mult ,devine ceva obisnuit si nu mai sare in evidenta, nu mai atrage interes.
Dar din cind in cind apar chestii socante, ce te fac sa te intrebi ce se intimpla in tara asta dom'le?
Cum spuneam ,pare fara legatura cu situatia generala.Oare?
Cu asemenea specimene a caror educatie este precara si care exista cu miile,(daca aveti cunostinte ce predau la tara ,cereti de curiozitate extemporale sau alte lucrari scrise si o sa va cruciti) ,nu ma mira ca avem conducatorii pe care ii avem.
Ce nivel de gindire poate avea un asemenea agramat ce nu e in stare sa lege macar o simpla fraza corect gramatical?
Ce intelege unul ca asta din limbajul elevat si stilat pe care il aborda politicienii din ziua de azi?
Cum poate ,in urma digerarii informatiilor pe care le primeste din mass-media ,sa faca o alegere corecta si sa voteze sau sa isi exprime ceea ce doreste pentru tara asta?
Ma indoiesc ca e in stare.
Un nivel intelectual ce tinde spre zero nu poate sa ofere decit rationamente si rezultate ce merg tot spre limita inferioara.Accepti doar ce intelegi.Restul ignori, dai deoparte,nu te indentifici, ori apelezi la credinta fara sa iti bati capul si spre a avea o explicatie.
Nu e oare asta un aspect ce poate justifica clar manelele, glumele Vacanta Mare, stirile de la ora cinci, si mai toate divertismentele de cacat romanesti?
Eu zic ca da.Si e ingrijorator.Un asemenea specimen e foarte usor de condus si prostit.
Oricarui lider ii face munca foarte usoara.
Cei de la putere oare stiu?Eu zic iarasi ca da.Le pasa?Nu.
De ce?Mai simplu pui capastru si conduci limitati intelectual carora le tii ocupata bruma de inteligenta cu grija zilei de miine in raport cu cei bine educati.
Cel educat iti face probleme.Are suficienta capacitate sa depaseasca piedicile zilnice ce i se pun in cale, isi pune intrebari daca e bine sau nu , analizeaza foarte bine sansele si optiunile , in orice caz face viata grea liderului de sistem.
Concluzia?
TARA TE VREA PROST ROMANE.
Ca sa poti fi condus cit mai usor , sa fii boul pus la jugul taxelor ce alimenteaza bugetul din care leul isi ia partea leului.
De aia se pun in functii tot felul de incompetenti la educatie, ca sa fie un haos cit mai mare.Singura lor compententa e doar capacitatea de a distruge un sistem educational bine pus la punct a carui produs poate creea probleme.
Asadar cititi si voi si minunati-va.
E doar un exemplu ,dar mai sint cu miile si ne lovim zilnic de ei.


P.S.
O idee de actiune de protest.
Fiecare dintre noi, carora ne pasa ,sa studieze si sa gaseasca orice gen de asemenea exprimare a unui intelect redus si sa puna pe mail catre minsterul invatamintului.
Un flood asa de vreo juma' de an pina cind o sa le pocneasca serverele de ...imeil, poate or baga la tartacuta si nu o sa mai ignore aspectele astea.

Rucsacul de autobuz

Written on 08:20 by Constantin Manoliu aka Huck

Nu neg utilitatea unui rucsac in ziua de azi cind trebuie sa cari uneori dupa tine diverse lucruri necesare activitatilor pe care le desfasori intr-o zi aglomerata , mai ales cind stii ca nu mai ai timp sa ajungi acasa sa debarci o serie si sa imbarci o alta.
In schimb ma dispera uneori mirlania si nesimtirea cu care este purtat acesta, indeosebi in locurile aglomerate, unul din ele, oricare mijloc de transport in comun.
Scolari de toate virstele, liceeni , studenti , adulti cu diverse ocupatii , dotati cu rucsacul de rigoare,se inghesuie de multe ori, in ore de virf sa prinda un loc in trafic ,grabiti in drumul lor.
Insa dintre ei,unii, sint de o nesimtire fara seaman.
Nu ma leg de prichindei zglobii de scoala primara ci de cei care ,teoretic , ar trebui sa aiba o perceptie a realitatii inconjuratoare dezvoltata si care practic dau dovada de o lipsa puternica de buna crestere.
Mirletele, ca nu ii pot spune altfel, dupa asteptarea in statie , se repede fara tagada in aglomeratie fara a schita cel mai mic gest de a-si da jos rucsacul din spate , o cocoasa incarcata de mai toate celea, ce uneori ii dubleaza dimensiunile.
Nu tine cont ca dupa el poate mai doreste cineva sa urce, ca si cum el ar fi capat de sir ,iar autobuzul, conserva, are spatiu special rezervat lui;se inghesuie de zor intre ceilalti dupa principiul obraznicul maninca praznicul, caci e grabit si in intirziiere.
Mai treci cu vederea citeodata.Lasi de la tine cu un gind de compatimire la cit are de carat dupa el, de nevoie poate.
Dar individul nu se rezuma la acest lucru.
Abia dupa ce a urcat, incepe sa se scotoceasca dupa bilet, desi ar fi putut sa o faca in statie.
Biletul respectiv se afla mai intodeauna intr-o zona greu de ajuns ce necesita miscari ample de rotatie sau aplecare, rucsacul aferent din spate urmind si el traseul fizic al stapinului.
Imbecilul ,desi simte ca rucsacul opune rezistenta intrucit in calea lui se interpune un alt calator la fel de inghesuit, insista si forteaza miscarea.
Tu ,cel nefericit a te afla in preajma incepi sa fii supus presiunii rucsacului burdusit, ba in coaste ,ba in barbie, ori alte zone functie de talie, actiune ce te face sa ghicesti ce obiecte sint in interiorul lui.
Nu zici nimic, te oripilezi, iti ceri scuze de la cei din jurul tau pe care ii presezi impins de volum,
Odata finalizata taxarea ,se face stana de piatra fix in zona cea mai circulata din autobuz,rezistind eroic cind este impins de catre altii ce doresc sa coboare si sa urce.
Tabloul poate fi completat de un telefon care ii suna taman atunci, ori haleste vreo jumate de hot-dog ramas din statie sau de alte activitati ce implica miscare pe toate axele.
Nu inteleg.
Chiar nu realizezi ca incomodeaza pe altii sau chiar pe tine cocoasa respectiva?
Cit de nesimtit poti fi sa continui sa il tii in spate ,chiar si apostrofat?
Ce iti e atit de greu sa il dai jos si sa il tii intr-o mina, eventual cerindu-ti si scuze pentru eventualul disconfort cauzat?
Cireasa de pe tort e atunci cind se intimpla cam dupa legile lui Murphy, sa se gaseasca doi cu cocoasa in spate.
Sa vezi circ atunci.
Problema e ca nu e un caz singular de care sa zic te lovesti odata pe saptamina.
E zilnic, si capata amploare.
Romania.Frumoasa tara pacat ca e locuita de romani.

How it works - Cum merge treaba la romani

Written on 07:16 by Constantin Manoliu aka Huck

Am hotarit ca anul acesta, voi spune lucrurilor pe nume in foarte multe din cazurile de interactiune cu poporul, chiar hotarit sa fac curatenie drastica in lista celor care graviteaza in jurul meu, mai mult sau mai putin interesat si dau dovada de o lipsa totala de interes in a ma intelege si accepta asa cum sint.
Lucru care cred ca am inceput sa il fac odata cu primul articol pe anul acesta , in care faceam o radiografie a societatii romanesti ,mai mult sau mai putin exacta in referinte si in care scoteam in evidenta dorinta genetica a romanului de a eluda orice forma de concurenta.
Intimplator fac parte din juriul unui concurs organizat in Iasi pe teme muzicale,datorita faptului ca sint moderator radio si in acelasi timp pasionat de muzica, concurs,care desi are un impact destul de ridicat in anumite cercuri muzicale , nu intra in categoria celor vitale ce te pot propulsa direct in lumina reflectoarelor dar poate constitui un pas inainte catre podium sau un trofeu pe panoplie.
Boon, asta e cadrul , ce e completat de concurenti ,care mai de care mai talentat, mai sustinut ,mai inpatimit si pasionat de muzica si tot ce implica ea, in mare parte studenti sau fosti, sa zicem o categorie de oameni care sint viitorul Romaniei, si care ,bineinteles au si sustinatori, in marea lor majoritate prieteni apropiati sau amici de sezon.
La ei o sa fac referire in special.
De ce?Pentru ca sint veriga de legatura.
In general in tara asta prietenia din interes sau nu, e o za importanta in lantul vietii sociale, un atu sau o carte pe care toata lumea o joaca sau o tine ascunsa in mineca , functie de situatie , a magic wand, trick-shot, backdoor, cheat code etc.
Desi se defileaza de zor cu pancarta corectitudinii si se tipa in gura mare despre 'nepotism', hai sa ii zic si asa , e folosit de multe ori ,intr-o dulce minciuna:ma fac ca nu vad da si tu te faci ca nu vezi data viitoare, esti om cu mine sint om cu tine, o mina se spala pe alta si tot asa mai departe.
As minti daca as afirma ca nu am folosit cartea asta si eu in decursul vietii, insa conteaza enorm de mult situatia sau nevoia mai bine zis , in care am apelat la ea.
De multe ori ajutorul unui prieten e nepretuit, si il dorim nespus; uneori ne bazam pe cei care ii cunoastem bine in a face anumiti pasi in viata, insa a abuza in orice situatie de acesta ,nu duce la altceva decit la o greata provocata , la o indigestie aproape cronica, o boala sociala as putea spune.
Si acum sa exemplific.
Concursul mai sus mentionat are mai multe etape de desfasurare , momentan avind trecute primele doua.
Dupa incheierea primei etape, am fost abordat foarte discret de catre un sustinator al unui candidat, cumva in ideea ca imi facea un serviciu informational, punindu-ma la curent cu pozitia lui in lant, un fel de sa zicem alte specificatii prezente in lista de calitati a concurentului.
Pe moment ,in atmosfera respectiva , nu prea am realizat sa zicem ceea ce se incerca a transmite, trecind foarte usor peste aspect.
Ei bine nu trece o saptamina de la intimplare si primesc inca un semnal ,asa pe departe , un bate saua sa priceapa iapa, precum ca, atentia mea ar trebui sa se indrepte si catre respectivul , cumva decizia de a aduce in emisiune , total in afara concursului , pe doi dintre concurenti ar fi neloiala.
Ce are prefectura cu primaria? .Cam asta a fost reactia mea, insa un pitic pe creier a inceput sa sape de zor, aplicind un stick note foarte vizibil.
Distanta mare intre prima si a doua etapa, m-a facut sa uit si sa ignor momentul, amintindu-mi abia in seara concursului, undeva stirnit si de o curiozitate morbida de ce mai urmeaza.
Toate bune si frumoase ,distractie, comentarii, aplauze, huiduieli pe sub masa, ma rog tot tacimul pina la final.
Prins in desfasurare,am dat iarasi delete la pitic, fara sa imi mai bat capul.
Hmm.Surpriza insa.
Din nou sint abordat.De data aceasta chiar foarte direct, persoana respectiva infingindu-se pe traseul meu prin sala, aproape impiedicindu-ma de ea.
Mirat, imi cer scuze, gindind ca lumina mica si cele citeva pahare de vin baute , au dat un pic peste cap GPS-ul, si din greseala am dat peste cineva.
O privire taioasa imi tine in loc ochii alaturi de o nemultumire vizibila afisata pe fata persoanei cumulata si cu o pozitie a corpului agresiva.
Nu realizez cine e ,pina nu aud replica:
Auzi da de ce ai dat prietenei mele o nota asa mica????
Brusc, ma prind ca e ingerul pazitor, veriga.
Adica cum dom'le nu ai bagat la cap ce semnale ti-am transmis pina acu?Chiar tre sa iti desenez ca sa intelegi ca persoana tre sa mearga cit mai departe si chiar sa si cistige?Nu crezi ca esti cam nesimtit?Cum iti permiti sa ignori cine sint eu si ce spun?
Phoaii.Piticu de pe creier jubila ,prapadindu-se de ris, batind darabana in neuronii mei.
Cum mi-am jurat sa nu ma mai enervez si sa imi consum sinapsele , ma calmez si replic pe masura:
Shhh, ma bazam pe colegii mei de juriu ca vor da note mari , si ca sa nu para suspect ,am ales varianta unei note mici.
Ha ha.
Nus ce a mai zis , cert e ca nu se asteptase la replica asta, asa ca face stinga imprejur si dispare.
Ce sa mai zici?
Urasc oamenii care nu accepta ideea unui concurs cinstit ,bazat pe calitatile reale, partinitori si lipsiti de orice urma de ancorare in realitate.
Intodeauna va fi cineva mai bun decit tine.Da e o realitate zilnica pe care trebuie sa o accepti senin.
Insa, romanul nu.El porneste intodeauna de la premisa ca e buricul pamintului, ca nimeni nu e mai bun ca el , e unic si merita sa fie rege iar restul....
Un exemplu tipic de cum merge treaba in tara asta.La orice nivel.
Cind o sa ne dezbaram de urlatul in gura mare ca se masluieste si se favorizeaza ,iar cu mina strinsa pumn dam spaga pe la spate ,poate o sa avem o societate care iti induce sentimentul de curatenie morala si transparenta, in care intradevar cel mai bun merita sa fie pe podium.
How it works sau cum ii treaba la romani.
Halal.

A fi sau nu gurmand

Written on 16:37 by Constantin Manoliu aka Huck

Mama, undeva pe la pragul adolescentei a rostit catre mine niste pilde – adevaruri ,sa le zic asa , printre care a fost si asta:
Baiete invata sa faci de toate in viata asta ,bazeaza-te pe tine in primul rind si dupa pe altii.
Lucru dovedit adevarat intre timp.
Ceva ce am descoperit ,mai intii de nevoie si pe urma a survenit si placerea ,e gatitul.
Contrar psihologiei masculine ,nu am privit vreodata gatitul doar o obligatie a partenerului feminin si am incercat sa nu fiu un catir indoctrinat de concepte invechite si apanaje falice indreptatite de la Adam si Eva.
Cum spuneam mai sus, am preferat sa invat,macar ca o masura de protectie in caz ca ajung acasa si gasesc frigiderul porno , sa stiu sa gatesc de la minuturi la mincaruri complicate ,savuroase ,unele din ele aproape artistice prin definitie.
Nu as fi scris acest articol daca nu as fi vazut acum citeva zile un film interesant Julia & Julie, facut dupa doua cazuri adevarate ce se impletesc foarte bine intr-o naratiune curgatoare de la un capat la altul.
Pe scurt plotul leaga existenta din anii '40 a unei scriitoare de carti de bucate , de fapt una singura scrisa in mai bine de 8 ani de zile, o colectie de retete din bucataria franceza ''pe intelesul rindasilor americani''(expresie din film!!) cu a unei ''femei la 30 de ani'' ce trece prin o criza existentiala a carei rezolvare o gaseste in o provocare cu sine de a reusi sa faca intr-un an toate retetele din acea carte ,publicind in acelasi timp pe blogul personal experientele.
Nu intru in detalii pentru ca as strica placerea celor care ar dori sa vada filmul si e pacat,mai ales ca distributia este de exceptie ,cu o Merryl Streep ca de obicei surprinzatoare.
Ideea e ca stirnit de prezentarea unei retete , a doua zi am si materializat-o descoperind noi arome si gusturi, papilele luind-o razna, ocazie cu care mi s-a infiripat o concluzie.
Asadar,ca sa leg ce spuneam in prima parte a articolului cu filmul, trebuie sa o spun.
Concluzia e ca acea mentalitate de sarantoceala pe care o consider caracteristica romanilor se vede si in ceea ce ofera meniurile zilnice din restaurante si fast-foods.
De 20 de ani se maninca aceleasi feluri conservatoare de ciorbe, fripturi garnituri si salate, aceeasi hamburgheri obositi si shaowrma cu cartofi uscati stropite cu combinatia ketch-up.maioneza si mustar la un loc si din plin,acelasi gratar de pui uscat si nesarat, aceiasi hot-dog insipizi,fara gust plini de conservanti,aceeasi mici intr-o reteta ce de mult nu mai respecta standardele si tot asa mai departe.
Singurele intromisiuni ce au avut priza sint pizza, meniurile chinezesti (probabil publicitatii indirecte din filme) si arhicunsocutele McDonalds si KFC.
Cel putin in Iasi, orice incercare de a oferi un altceva a fost un esec rasunator, majoritatea trecind si ei la aceleasi clasice feluri, iar din cei ramasi rar gasesti un raport pret calitate corespunzator ce sa te faca sa iti doresti sa consumi si sa experimentezi ceva nou.
De multe ori ,in incursiunile facute la restaurante ,fara sa vreau am tras cu urechea pe la mesele incnjuratoare, am studiat atmosfera incercind sa inteleg consumatorii.
E stupefiant sa vezi cum sint studiate meniurile cu mare atentie pentru a gasi cel mai bun raport cantitate pret, indiferent de ceea ce e de mincare.
E fantastic sa vezi susotelile contradictorii,strimbaturile din nas, bleah-uri cu limba scoasa, rasfoiala meniului din scoarta in scoarta de cel putin 3 ori in 5 minute ca in final comanda sa sune la fel de monoton si clasic.
Romanul e mincacios din fire si cantitatea e preferata intodeauna calitatii.Ieftin si mult nu conteaza ce fel e.Da sa fie mult.
Citiva din oras au simtit bine asta si au profitat , oferindu-le cantitate sa le ajunga.
E distractiv sa ii vezi cum in necunostinta de cauza comanda cel putin 2 feluri ,iar cind acestea ajung la masa le ies ochii din orbite vazind cantitatile imense din farfurii.
La inceput e o bucurie nestapinita la vederea abundentei, insa pe masura ce ingurgiteaza si ghiozdanul se umple si da semnale de alarma ca se apropie limita maxima, aceasta se transforma incet in o parere de rau imensa ca nu mai incape.
Desi portiile respective ,chiar asa imense ,au un pret modic si ar induce suportabilitatea pierderii portiilor mincate doar pe jumate , durerea e mare.Cum sa ramina atita mincare in farfurie?
Pai da ,ramine ca asta ai vrut romane.Cantitate.Sa te bucuri hulpav cu ochii sticlind de placerea festinului ce urmeaza, fara sa tii cont de capacitatea stomacului.
Ii vezi indurerati cum se ridica de la mese, gifiind de apasarea stomacului umplut pina la refuz, imbufnati ca au lasat pe jumatate portiile.
Isi tiriie pasii catre iesire incet incet, nehotariti daca sa mai stea poate se mai aseaza papica si paote mai intra.
Altii bombane de zor ,jurind sa nu mai calce sau sa nu mai comande data viitoare decit un singur fel pe care sa fie siguri ca il vor papa tot lasind farfuria curata , ca un serviciu pentru cel ce spala vasele .
Festin nu inseamna cantitate colegilor.
A savura gusturi, mirosuri, a experimena noi si noi senzatii ,a calatori printre feluri si feluri de mincaruri , a mesteca incet si servi portii mici , asta e de fapt festinul.
Nu intelegeam de multe ori de ce bucataria franceza ofera portii adeseori considerate minuscule ,insa intr-o varietate de feluri servite la un singur prinz imensa.
Acum dupa ce am vazut acest film si bineinteles cumulat cu experimentele culinare personale, ma bucur ca am reusit sa fac multe calatorii din punct de vedere a ceea ce insemna delicii culinare , arome ,gusturi si mirosuri.
Bucataria poate fi totusi un loc placut ,un tarim neexplorat ce iti deschide de fiecare data orizonturi noi nu doar o corvoada zilnica.
Abia astept sa mai experimentez ceva retete.

Fuck you 2009!!!

Written on 19:15 by Constantin Manoliu aka Huck

Urit an!!!
Desi mai sint doar citeva ore din el ,pare ca nu se mai termina, il simt agatat incercind sa isi traga suflarea in speranta ca cele citeva guri in plus de aer din piept o sa il ajute sa se strecoare in urmatorul an ca sa il viruseze si pe cel nou.
Nu ma gindeam ca voi scrie aceste rinduri in ultim ceas ,un necrolog mai altfel, mai mult o radiografie negru pe alb decit o cioara vopsita.
Nici cuvintele nu se leaga ,ies bulbucate de furie adunata ani de zile , se arunca otova pe tastatura fara a mai tine cont de logica si reguli gramaticale.
De unde atita furie si izbucnire?
Din ani si ani de zile in care intodeauna am zis ca e mai bine sa tac, sa las de la mine , sa ma simt eu vinovat si nu altii, sa dau dovada de inteligenta tacind si inghitind in sec pentru ca nu se merita.
Insa toate acestea au ajuns la un grad de insuportabilitate ce ma sperie dar si in acelasi timp ma elibereaza.
A spune lucrurilor pe nume e o dovada de prostie , imi spunea cineva odata.
Am cerut explicatii concrete fara urma de ambiguitate.
Pai esti prost daca te apuci sa le spui verde in fata ce vezi la ei in loc sa folosesti pentru tine, te apuci sa corectezi in loc sa profiti, spui adevarul in loc sa joci teatru si sa obtii maximul de profit de pe urma lor si tot asa mai departe.
Sinceritatea e un defect major al meu si trebuie sa recunosc ca nu am avut decit deservicii de pe urma ei in toti acesti ani si mai ales in cel despre care zic acuma, cel cu criza financiara, ce de fapt se rezuma la o criza morala , lipsurile descoperind caracterul romanului.
Da, toti acesti ani in care banii au circulat nu au fost decit o acoperire a ceea ce eu am denumit-o de multe ori mentalitate de sarantoceala.
E lucrul major de care sufera caracterul romanului, mostenita de la anii de comunism intipariti in generatii , o boala aproape genetica ai zice.
Mentalitatea asta a fost cit de cit ostoita de posibilitatile usoare de inavutire ,de la furaciune pina la imprumuturi bancare , de la tepe pina la mosteniri peste noapte si multe alte retete.
Dorinta de epatare, de urcare pe scara sociala , e atit de acuta incit intuneca mintile , eradicind orice urma de omenie sau rationament intelectual, materialismul si acumularea fizica trecind pe primul loc.
Da, banii si rezultatele lor confera pozitie, acopera lejer orice caracter, o masca pe care multi o vor a fi adevarata lor fata, in speranta ca nimeni nu vede sau isi da seama, un ocolis usor, un furat singur al cracii de sub picioare catre o prea-marita pozitie pe podium.
Normal ,ai bani poti fi tu cel cu piinea si cutitul in mina ,poti tu trata pe altii doar ca niste sclavi, iti arogi toate drepturile posibile fara a avea habar cum sa le folosesti.
Banii cumpara orice, insa, cred , ca nu si un caracter uman.Cel putin pe al meu sigur nu.
Insa pe altii vad ca ii cumpara si ii subjuga cu o viteza uimitoare , transformarea in zombie materiali
facindu-se peste noapte , nou – nascuti plini de sine si grabiti sa arate cine sint ei, intr-o tara in care aproape toti se simt regi si vedete, unul mai tare ca altul , cam ca vorba aia veche ,zece cu mapa unul cu sapa.
Nici o valoare materiala din lumea asta nu iti da dreptul sa fii mai presus din punct de vedere al caracterului fata de altii, nu iti atribuie pozitia de sef peste altii ,ce sa ii consideri niste sclavi buni sa iti indeplineasca toate poftele.
Insa romanul nu a invatat asta.
Romanul e un speculant de ocazie, isi foloseste mintea doar la a cauta solutii backdoor spre a isi insusi mai usor anumite avantaje.
Nu il vezi sa isi puna mintea la contributie spre a concura fair-play cu ceilalti ,sa puna osul la treaba spre a cistiga cinstit, sa merite pe drept premiile vietii.
Cit despreun cit de mic efort intelectual in a-si intelege conditia si pe cei din jur, in a face diferenta
intre cei care ii ofera din suflet anumite favoruri si pe drept meritate si cei ce o fac doar din interes nici urma.
Ce treaba mai are acest efort cind exista banul care rezolva tot?
Pe deasupra isi mai si aroga o asemenea importanta incit de fapt el iti face tie o favoare nu tu lui.
Ce e al tau e al lui ,ce e al lui e numai al lui.
E mindru de pozitia lui, o epateaza si o mentioneaza de cite ori poate , o foloseste ca si criteriu de diferentiere intre el si tine un statut ce ii ofera numai drepturi si nici o obligatie.
Nici macar din bun simt.
Ce nu mai exista pentru ca e atrofiat de prezenta banilor si a beneficiilor acestora.
E dreptul lui sa ii oferi, e dreptul lui sa ii satisfaci pretentiile, e dreptul lui sa ceara si sa i se dea.
Pai nu ?Cu tupeu.Obraznicul maninca praznicul.Nu dai tu da altul.Ca doar ala are de unde.
Si tot asa.
Simplu.O metoda de subzistenta ,de trecut usor prin viata ca doar e scurta si trebuie folosita la maxim.
Ca doar viata e o jungla populata de niste animale numite oameni, pentru care creierul e doar un accesoriu folosibil doar pentru a gasi combinatiile cele mai bune intre simturile primare:
a minca ,bea, defeca, urina si procrea.
Urit an!
P.S. Trebuia publicat anul trecut.