Iubirea pentru unii e o voma iar pentru altii o dogma

Written on 19:43 by Constantin Manoliu aka Huck

O da, iubirea e o voma a sufletului.Si inca una din cea mai abscons de scirboasa combinata cu rigiituri ce se cheama romantism ,devotiune, sacrificiu, bunatate ,pasiune,ambrozie si nectar si toate celea.
Pentru unii e o dogma pentur altii o voma.
O voma a unor suflete egoiste, seci, spoite in culori inselatoare,pline de veninoase lipsuri.
E o voma asemantoare cu cea a insectelor ce isi umplu victima cu lichid spre a o putea digera mai bine.
Asa folosesc unii iubirea.Caci au inteles repede ca e o arma letala ce poate aduce cu usurinta pe altarul nevoilor lor personale suflete gustoase, calde si pline de viata.
De ce sa nu te folosesti de ea atita vreme cit iti poti umple foarte usor caverna aia ce o ai in piept goala de la bun inceput si la care nu stii la ce iti foloseste ?
De ce sa nu ei sufletul altora prin inselaciune si sa il pui in locul celui al tau ?Si sa pretinzi apoi ca esti mindru posesor ?De ce sa nu lupti sa ai un al tau construit cu migala si cu suferinta, cu intelepciune ?
Mie sila de voma asta.e totalmente execrabila.
As arde cu fierul rosu in carne, as face cuvintele de dragoste fierbinti sa arda buzele reci ce le rostesc in van fara rost, inselator.
As umple frazele dulci soptite cu o substanta ce sa reactioneze la minciuna,aratind adevarata fata a celui ce le foloseste.
As face sa paralizeze limbile celor ce vor sa rosteasca declaratii doar de amorul artei.
As face un picior mare ce sa le dea un sut in fund de cite ori se ascund in spatele credintei ca ei iubesc si nu inseala.
As inventa chinuri mai mari ca cele din Iad drept pedeapsa eterna celor ce se joaca esenta umana.
As inventa un virus ce sa va decimeze inainte de a face rau.
V-as da sa simtiti pret de o secunda cu adevarat ,si apoi v-as lasa in chinurile unei dorinte neostoite de a avea.
V-as face zombie pentru o eternitate de eternitati, paznici ai neputintei.
Sau poate ca pedepsele astea exista.
Prin insasi simpla lor neputinta de a avea ori ce ar face, chiar si furind de la altii.
Imi e greata.si imi vine sa vomit.Dar nu e nici macar pe aproape voma din dragoste.
E voma de viata.

If you enjoyed this post Subscribe to our feed

2 Comments

  1. Anonim |

    provocata...de un deget bagat pe gatul sticlei cu "tumultul"...sau " in val"..ca la copiii mici..voma asta de care vorbesti...vine dintr-o indigestie...provocata si ea..de prea multa siguranta..de plictis..de prea mult..sau de prea putinul dat...de singuratatea in doi..sau in patru, cinci..un milion...de vorbe firave rostite cu spatele..in coltul gurii..fara sa le auzi cand trebuie..atunci..la timpul lor... Dar daca...? Daca in plinul acela de vorbe..si ganduri..si iubire..si minciuni frumoase..si zambete neotravite si otravite...si tzineri de mana..si de minte...exista samburele de adevar care ne contureaza..si ne ispira si ne aduna la un loc..pe noi insine..por cu por..rasuflare cu rasuflare...?
    Daca..dupa ce toate au disparut ...,...doborate de vreme..de timp.. rautate..sau lipsa de iubire...mai vine ultima rafala de vant curat..racoros..sau o ploaie de vara dupa o zi torida...sau ...?

     
  2. Huck |

    Wow.
    Aproape no comment la comment.
    Raspund uc intirziere caci abia azi a livrat serverul mail cu anuntul unui nou commentariu.
    uite ca totusi mai e cineva cu suflet pe lumea asta.
    Sa inteleg ca esti de partea dogmei?
    multumec de vizita.

     

Trimiteți un comentariu