Mic eseu despre ipocrizie

Written on 11:04 by Constantin Manoliu aka Huck

În ton cu ultima însemnare, aseară , rămas setat pe MGM canalul de filme vechi , am reușit să vad cap coadă un film excelent o biografie a unui actor de stand-up comedy american ,un personaj foarte controversat la vremea lui și anume Lenny Bruce.
Filmul e un clasic Hollywood realizat in 1974, filmat in alb negru cu o distributie de exceptie,în rol principal Dustin Hoffman ce demonstrează cu brio calitățile sale actoricești.
Pe scurt:personajul satirizează foarte acid ipocrizia societății americane din acea perioadă în o sumă de spectacole live controversate și năucitoare.
Cum subiectele abordate erau tabu la acea vreme nu durează mult pînă cînd autoritățile încep să îi închidă gura.
Restul las spre savurare celor care doresc să vadă filmul complet.
Cuvîntul cheie al filmului e ipocrizie.

IPOCRIZÍE s. duplicitate, falsitate, fățărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleșug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartuferie, tartufism, (rar și fam.) machiaverlâc, (înv.) fățărie, prefăcanie, prefăcătură, procleție, (fig.) iezuitism, mascaradă.

Cuvînt care cred eu că e mai mult decît perfect pentru a caracteriza societatea romănească actuală.
Oricare dintre noi dacă încearcă macar 1 minut să privească obiectiv atît pe alții cît și pe el însuși ar trebui să recunoască că e adevărat.
De cîte ori nu am apelat ,chiar și involuntar la acest mod comportamental?Vreau să îl văd și eu pe acela care poate jura cu mîna pe inimă că nu a făcut-o.
Ipocrizia face parte clar din arsenalul comportamental uman, nu poate să nege nimeni asta.
Grav este că a devenit un mod normal de viață, un 'must be' social ,un necesar zilnic.
Împreună cu minciună, snobism , vanitate, orgoliu, egoism, creează gama coloristică a peisajului modern romănesc , un tablou al realității pe care ne facem că nu îl vedem.
Criticăm non-valoarea ridicată în rang dar facem cotă de audiență vedetelor de carton ,nudității comerciale, jurnalelor de la ora 5 ori bîlbîielilor politice.
Înfierăm furtișagul celor ce ne conduc însă nu ne dăm înapoi dacă avem ocazia unei mici găinării ce ne rotunjește bugetul.
Nu ne plac manelele dar rag boxele în cartier și în mașină, strîmbăm din nas la muzica house dar chiuim în extaz călare pe bar, nu inghițim pitzipoancele dar le căutăm de zor prin cluburi, scuipăm în urma cocalarilor dar facem foame o săptămînă să fie bani țoale de firmă,pozăm în studente serioase dar rupem videochat-ul și rubrica de rendez-vous din ziare, mîncăm covrigi cu lapte bătut ca să ne inbuibăm sîmbăta in restaurante , ne plingem că nu sîntem iubiți dar alergăm după Feți Frumoși in BMW-uri și Albe ca Zăpada de bani gata și multe altele.
Asta e ipocrizia de rînd.
Care e rezultat al ipocriziei de sus.Peștele de la cap se împute.
Ne facem politiceni că ne pasă de popor dar dăm tunuri bugetului, le plîngem de milă celor săraci dar stăm călare pe conturi grase, nu știm să vorbim bine romănește dar facem opinie în mass-media,
ne injurăm în direct la tv dar bem un rachiu după emisie, înfierăm o societate bolnavă dar semnăm linștiți state de plată grase etc.
Unde întorci privirea e ipocrizie.
Zicem că ne pasă de cei din jur dar ne protejăm doar interesele proprii, fără a ne gîndi că tot acest imdividualism ipocrit nu duce decît la o dezbinare socială în care ai toate șansele să pierzi tot ceea ce ai .
E ca și cum ai fi un măr bun intr-un coș de mere stricate ,dar care se gîndește că pe el nu îl ajunge putreziciunea.Oare așa să fie?
Cit de înguști trebuie să fim la minte să nu observăm că acest tip de comportament nu duce decît la ruină?
Așa cum am mai spus-o in alte dăți , ipocrizia e o moștenire a celor 45 de ani de comunism.
A fost și va rămîne un calificativ pentru acest tip de societate.
Și atunci foarte simplu îți explici de ce trăim ce trăim.
Cu oameni crescuți sub comunism ce acum au ghidonul țării asteia în mîini nu avem cum să scapăm de acest tipic comportamental.
Mai grav e că se perpetuează.
NIMENI nu are curajul să se ridice și să se revolte.
E mai simplu să fii ipocrit.

P.S. Un fragment din Lenny

Posted in audiență, cocalari, Dustin Hoffman, ipocrizie, nudism, pitzipoance, social

If you enjoyed this post Subscribe to our feed