De ce m-as astepta?
Written on 14:15 by Constantin Manoliu aka Huck
Sint mai bine de 6 luni de cind am postat ultimul articol . Evenimentele desfasurate au avut o intensitate extrema si nu au permis sa se lege fraze coerente ,nici macar citeva propozitii dezlinate. Orice.
Cuvintele au disparut din mine.
Ma chinui sa le regasesc , insa intunericul e atit de profund incit doar,doar, daca ma impiedic de cite unul , il culeg in tolba.
6 luni si citeva zile.
De cind un vis a fost distrus.
Un vis care nu am vrut sa il mai visez la un moment al vietii mele . Insa imprejurarile m-au facut sa visez.
M-ai facut sa visez. Timp de 5 ani. Ca se intimpla.
Insa nu a fost sa fie. Pentru ca cea care ar fi trebuit sa il protejeze si sa faca sa se implineasca , a ales o alta cale.
Visele se traiesc in doi.Am avut incredere in tine . O altfel de incredere.Aia definitiva.
Nu exista vise singuratice.
Iar visul a devenit doar o amintire singerinda.
Zilnic.
In resemnare si acceptare. Resemnat ca asa o sa traiesc pina la sfirsitul vietii . Ca un lepros. Ce vede cum se intinde boala. Asa ma uit si eu la mine.
Ma smulg din mine si ma asez fata in fata si ma studiez .
Ma demontez si remontez insa , puzzle -ul nu mai iese .
Imi arunc priviri.
Priviri in oglinda in care nu ma mai recunosc. Intr-o lume care nu ma mai recunoaste.
Ce sa recunoasca? Ce sa mai recunoasca?
Un dead man walking. Ma simt mort.
Imi privesc secundele cum trec si putrezesc.
Si eu impreuna cu ele.
Imi ascult viermii din suflet.
Le simt muscaturile pe fiecare sinapsa .
Totul e doar o asteptare.
Asteptare ca boala sufleteasca sa isi faca treaba. Sa ma consume definitiv. Sa ma faca nisip saharian. Sa ma spulbere in toate zarile .
Ai plecat.
Te-am iertat.
Din prima clipa.
De dupa.
Sint situatii in viata ,carora nu poti sa te opui.
Sper sa ajungi la maturitatea emotionala care sa te faca sa constientizezi
la adevarata valoare ,cindva ,ceea ce a fost si ceea ce ai facut.
De cum ai consumat timpul si viata.
Dintr-un om.
Dintr-o viata.
Restul sint cuvinte desarte.
Fara rost.
Inutil.
Doar punct.
De la capat nu mai exista.
Una peste alta week-endul asta am facut 45 ani.O virsta la care ,vrei nu vrei, faci bilanturi , iti pui intrebari , inchei socoteli, te gindesti la ce a fost si ce va veni , te bucuri si te intristezi ,un ochi ride si un altul plinge , te evaluezi fara a cauta scuze sau explicatii cusute cu ata alba.
O intrebare la care nu am gasit raspuns este :pina cind?
Da, e una din intrebarile care mi-au facut viata amara , suferinda, o intrebare ca m-a consumat ani in sir si a epuizat timp ,care poate as fi putut sa il petrec altfel.
Nu sint rupt din rai , dar nici poarta iadului nu imi e credinta.Stiu cumva sa imi vad greselile si sa mi le asum , cautind un echilibru intre bine si rau , specific zodiei care ma reprezinta, Balanta.Insa la aceasta intrebare :Pina cind? nu reusesc sa gasesc mai deloc un raspuns.
Nu judec, doar intreb.Viata pe care o am e rezultatul evolutiei umane, parintii mei urmind ciclul nesfirsit inventat de mama natura , fara a avea vreo vina pentru ce si cum traiesc acum.
Acum.Un prezent butaforic, plin de falsitate, coordonat de principii amorfe fara substanta ce ma fac zilnic sa ma pun in fund pe bordura ca un ciine de pripas si sa imi urlu suferinta la luna.Pentru ca nimanui nu ii pasa.Nu am pretentii de la prieteni ,amici darmite de la straini.Toata viata iti cauti un suflet pereche alaturi de care sa iti indulcesti suferinta.
Dragostea , fericirea , sufletul pereche, nu sint de fapt decit haine pentru aceasta dorinta de a nu te simti un ciine de pripas.
Insa , eu la acesti ani , asa ma simt.Ciine de pripas.Toti ma judeca, imi dau sfaturi, se dau cunoscatori in ale vietii , ma compatimesc insa nici unul nu are capacitatea de a alina suferinta si durerea unei vieti traite fara nici o vina.
Imi aduc aminte de un prag prin care am trecut in viata.Aveam 19 ani , si luam viata in piept ca oricare altul , dind acel examen de admitere la facultate.Eram un neica nimeni , plin de speranta ca viata o sa imi ofere altceva.Si atunci am avut o sclipire .Stateam pe bordura cu cel mai bun prieten al meu de atunci , dupa ce am aflat rezultatele.O sclipire care, intr-o secunda , parca mi-a arat viitorul.Sumbru.Am stiut atunci ,intr-un fel ca asa o sa imi fie viata.Suferinda, fara vreun suflet alaturi care sa imi aduca alinare, care sa ma accepte asa cum sint cu bune si cu rele.Un flash al junglei in care traiesc acum ,care inconstient m-a determinat sa ma inchid in mine.
Nicind ,ca acum nu am inteles mai bine vorba aia:ne nastem singuri si murim la fel de singuri.
Se pare ca mama natura m-a ales pe mine ca exemplificare pentru aceasta.
Am 45 de ani.Ani in care am cautat sa dau ce e mai bun din mine, sa fiu om , sa ma pastrez neatins de mizeria zilnica, sa fiu alaturi de oameni care aveau nevoie de alinare , sa ma simt util si necesar daruind caldura sufleteasca si o mingiiere la momentul potrivit spre aducere aminte atunci cind nu voi mai fi.In schimb, la aceasta ora cind scriu aceste cuvinte, sint gol si imi tin in miini un suflet peticit si stors de masinaria infernala a vietii.
De fapt , viata nu e asa.Sa fii sentimental, romantic, sensibil, un suflet bun ce intelege suferinta si o alina cu vorbe bune, e desuet .Trebuie sa fii fals, doritor doar de portofel plin pe care sa adormi linisit, bucuros ca ai mai futut un suflet curat, pe care l-ai tranformat in servetel intim de sters la cur dupa ce te-ai cacat pe viata altuia.
In viata ai doua optiuni. Sa spui da sa nu . Gri nu exista.Exista situatii atemporale, niste parcari virtuale , in care te opresti pentru a alege .Cum e cea in care sint.
Asa cum la mine acum, la aceasta ora , 2 si 30 de minute trecute, stau si imi urlu suferinta la tastele unei masinarii neinsufletite ,ascultind nepasarea unui suflet care ar fi trebuit sa fie linga mine.Un suflet care m-a facut sa cred ca mai exista o speranta, sa fiu altfel decit o parte din masinaria sistemului , sa cred ca ca totusi se poate sa gasesti pe cineva alaturi de care sa mori linistit.
Un om care, ca urare de ziua mea , mi-a oferit sugestii despre cum sa imi refac viata, sa ma gindesc ca nu prea stiu sa imi aleg femeile din viata si ca ar fi mai potrivit altcineva.Frumos cadou.
Si uite asa ajungi sa iti urasti ziua in care te-ai nascut, sa iti urli la luna suferinta ca un ciine de pripas.O relatie falsa bazata pe lucruri nespuse, pe schimbari unilaterale.
A cui e vina?A mea de fapt.Am fost increzator ca , dupa atita suferinta, va urma si partea buna.A urmat.Mai multa suferinta.
Si doare, doare al dracului de tare.Pur si simplu imi vine sa musc.Sa musc din mine.
Pina cind?
No Country for old men
Nu prea mai imi vine sa scriu in ultima vreme , nu cit datorita lipsei de timp ,ci cred ca ,mai degraba dezgustului de a mai imi pune in scris urletele tacute pe care le scot zi de zi , asa cum o mai fac si multi altii dar care seamana a mult zgomot pentru nimic.
Ceea ce scriu nu e interesant nici cit negru sub unghie , de vreme ce nu face referire la vreo chestie a la protv or kanald, ori nu e vreo mocaciune care sa fie folositoare rapid cuiva.
Diversele chestiuni pe care le pun in rinduri sint mai degraba plictisitoare , fara noima, greu de inteles la prima vedere , mai degraba niste relatari desuete si fara aroma.
Sau poate sint adevaruri nerostite ,de care multi s-au invatat sa fuga, prin ignorarea lor , prin trecutul cu vederea cum ai matura gunoiul sub covor sa nu il vada musafirii.
Multa vreme , sensul filmului cu acelasi nume din titlu , parea departe de inteles, insa, pe zice trece se contureaza incet, ca o fotografie Polaroid abia facuta, ce te face curios sa vezi ceea ce a surprins celuloidul.
Cert este ca tara asta a devenit invers decit titlul filmului, o tara caruia ii lipsesc oamenii desi e locuita.
Pur si simplu, zilnic se intimpla fapte care ma fac sa cred ca multi din cei ce traiesc in jurul meu nu merita sa aiba vreo tara.Nici macar cea mai vitregita de pe fata pamintului.Cred ca si aia ar geme , la fel de muta cum e Romania , de multitudinea de paraziti pe care o genereaza cel ce se cheama poporul roman.
Un popor de ingrati, ce se cred ca indivizi unul mai destept decit altul, infatuati ce incearca prin orice mijloace sa isi demonstreze superioritatea, plingaciosi care se vaita de saracie dar au burtile cit China , sarantoci care nu au bani sa treaca strada dar stau cu masini de zeci de mii de euro in fata blocului,mincinosi la care geme tabelul cu intretinerea de cite datorii au dar abia cara cosul la Kaufland de plin ce e.
Un popor care a invatat mai repede sa fure si sa prosteasca aproapele decit sa ajute, un popor care isi invata copii sa fie curve si hoti decit sa le ofere o educatie, un popor care a schimbat frica de a deschide gura pe frica de a nu avea bani sa plateasca facturi in loc sa munceasca mai mult, un popor lipsit de orice bruma de bun simt fata de cel de alaturi.
Un popor ce traieste pe datorie,pe pielea ursului din padure, pe banii altora, pe prosteala, pe jaf si furtisag, pe minciuna si snobism, pe ce vrei tu numai pe ce trebuie nu.
Un popor ieftin ca si marfurile pe care se bucura ca le cumpara zilnic fara sa se gindeasca cui fac rau , un platitor de impozite fricos dar plin de ifose si despteptaciune.
Si atunci nu am dreptate ca tara asta nu are oamenii pe care isi ii merita?
Ne trebuie o revolutie,
O revolutie care sa ii puna la locul lor pe multi, care sa curete , curveturile, cocalarii, imbogatitii peste noapte, hotii fara scrupule,mincinosii, profitorii , o revolutie care sa faca curat.
Ne trebuie o tara in care ideea de competitie sa nu fie eu am mai mult decit tine, onestitatea sa nu fie ma jur pe mama, corectitudinea sa nu fie da-mi o suta ca iti o dau la anu si al multi ani, educatia sa nu fie sa stii culoarea chilotilor nu-stiu la care curveta ajunsa pe carne la televizor, ne trebuie o tara fara pacalici care se pacalesc singuri.
Altfel , cit de curind , precum se intimpla cu orice paraziti care isi sufoca gazda de ce multi sint , vacuta asta Romania , o sa fie doar o amintire in poze pierdute prin sertarele vietii...
Posted in
cum sa fii dj,
cum sa fiu dj,
cum sa fiu sexy,
Pitzi .Pitzipoance,
revolutie
| 4
comentarii
Si pupitrul pentru meditatii e gata.Sort of...
Technics 1200 SL Gold colour ,pitch faders noi, doze Stanton 500 AL ace noi.
Ar cam trebui niste ORTOFON ...da mai incolo.
So..va astept la meditatii...
Posted in
cum sa fiu dj,
meditatii,
menaje a trois,
tutorial dj
| 2
comentarii
O chestiune pe care am observat-o la cursurile de dj e ca pe undeva prin programa se face ceva teorie despre istoria muzicii cu ceva exemple ,in ideea ca la examen esti intrebat si despre asta.
Nu am citit in amanuntime un curs din acesta ca sa vad exact ce si cum scrie pe acolo desi banuiesc ca ca e un capitol destul de firav descris.Daca gresesc 'mea culpa' insa dupa cit de gros e un astfel de curs nu cred ca e altfel decit am zis.Plec de la prezumtia ca abecedarul unui dj la capitolul asta ar trebui sa fie o carte in sine separata nu un numar de pagini incluse ca si un capitol undeva.
Probabil ,ca si la alte materii , e doar o structura generala ce sa te ghideze unde ce si cum sa cauti daca ai nevoie de informatii,plus, cred ca se pleaca de la prezumtia ca deja ai o cultura muzicala dobindita de acasa.
Ei si aici incep problemele.Cultura muzicala ?Ce e aia?Ai dom'le scuteste-ma de vechiturile alea care nu au legatura cu muzica din ziua de azi..Ce importanta are un nume faimos din rock , un hit de prin anii 70 ori vreo piesa de muzica clasica?
Ba uite ca are.A nega lucrurile facute cu ani in urma ,pe motiv ca sint vechituri fara valoare sau pe ideea ca cine mai asculta azi asa ceva e total gresita.
Ii vad pe multi cum se extaziaza auzind vreo anume piesa,impresionati la maxim fara sa aiba habar ca piesa respectiva e un remix la ceva creat cu multa vreme in urma.Si carora , daca le demonstrezi practic asta ,le cade fata cum se zice.Pai da.Multe din hitrank -urile de azi sint doar piese vechi aduse pe ritmuri moderne si cintate de anumite voci ,asa numitele cover version ,cum le incadrez eu.Singura parte originala pentru care merita artistul respectiv apreciat , e ca a depus eforturile necesare sa scoata la lumina vreo bijuterie muzicala si atit.Creatie unica?Nici pe departe.De aia suferim acum la urechi , tot felul de asa zise vedete a la lady gaga, ina , etc.Lucru care nu ar fi posibil daca ar exista intradevar o cultura muzicala a ascultatorului.
In fine sa revin la ideea postului.Cred ca fiecare dj ar trebui sa aiba o biblie , un fel de cele zece porunci ,la figurat vorbind,ce sa cuprinda monstri sacri ai creatiei.
Lucram acum cu multa muzica electronica, in detrimentul instrumentelor live.Sunete generate electronic de diverse dispozitive, care la rindul lor sint periate si ajustate cu diverse programe ,pentru a creea un sound aparte prin care sa te indentifici ca si creator.Ok.Cu alte cuvinte muzica electronica.
Daca ai curiozitatea si intrebi 10 dj despre inceputurile muzicii electronice si enuntarea numelor mari care au dat startul acestui gen , ai sa ai marea surpriza sa primesti maxim 2 sau 3 raspunsuri si alea incomplete iar restul doar ridicari din umeri.Pai si atunci sa nu fii rautacios si sa zici “Stai jos ai 2 pentru azi nu te-ai pregatit!'?(Dai drumul la meditatii...)
Cum poti sa practici meseria de dj de muzica electronica si pe deasupra si sa mai afirmi ca produci muzica de tipul acesta cind tu nu ai ascultat mai nimic din ceea ce reprezinta temelia genului?
Kraftwerk,Tangerine Dream, Claus Schulze, Jean Michel Jarre, Vangelis.Pur electronic.Pe de alta parte ,istoric vorbind,nici ei nu sint inventatorii in sine , ci doar cei care au concretizat definitiv folosirea sunetelor electronice in muzica.
Multa vreme muzica a fost reprodusa de instrumente clasice, pina cind cineva a avut inspiratia sa ataseze o doza de pick-up sub corzile unei chitari.Primele sunete electrice.Dar care erau un hibrid daca ne gindim bine.Un Jimi Hendrix la apel ?Nexam. Zero raspunsuri.Siliciul , tranzistoarele, primele generatoare de sunet,mai multe generatoare de sunet reglabile la un loc, moog syntheseiser, pianul electronic,orga Hammond egal cu :Doors, Pink Floyd, Alan Parson Project etc unde instrumentele clasice erau imbinate cu dispozitivele electronice, acel progresiv rock, psihedelic rock etc.Raspunde cineva ?Zero.
De ce credeti ca am facut trimitere la Pink Floyd – Dark side of the moon in postul anterior?
Is curios daca a descarcat careva filmul si a avut curiozitatea sa il urmareasca pina la capat...
Oare de ce albumul asta a luat locul 1 in chart -uri ani de zile , e unul din cele mai vindute in continuare ,e remasterizat si re-re-re editat,ca sa nu mai zic de premiul luat de inginerul de sunet Alan Parson ?Acolo sa vedeti cum se face muzica electronica imbinata cu instrumente clasice...
De ce alt album sufera de acelasi sindrom mai sus descris, (inca e cautat si cumparat in mod curent) anume Pink Floyd – The Wall?Pentru ca e o creatie extraordinara, e o poveste , un mix rock perfect, sunetele curg duios si se completeaza incintator incit ori cit l-ai asculta nu te saturi?
Ceva degete ridicate din sala de cursuri?..........
Si dupa ei , uite ca vin si primele nume enumerate mai sus, care au facut trecerea catre exclusiv muzica electronica.
Uite asa creste cuprinsul din Biblia unui dj,pagina cu pagina din cultura muzicala.
Sint convins ca daca il intrebi pe Paul Kalkbrenner,(ca tot e extaziata comunitatea de aspect),Tiesto ori alt nume mare ,iti enumera cu zimbetul pe buze cel putin un titlu de album ori piesele preferate compuse de cei de mai sus.
.Muzica electronica generata si cintata live din cu totul si cu totul altceva decit o baza de sunete cu care te joci intr-un soft oarecare.
Am fost intrebat de multe ori de ce nu ma apuc de produs muzica.Uite de aia.Ca nu sint facut pentru asa ceva, sint constient ca nu ma pot ridica nici la nivelul literei mari cu care incep numele celor mentionati mai sus.De ce sa ma fac de rahat crezind ca sint mai destept decit gaina?
Alte intrebari frecvente:Cum iti selectezi tu muzica pe care o cinti ?Cum de se leaga niste piese atit de bine una cu alta?Cum de o piesa pe care am ascultat-o intr-un set la cineva cind o cint eu nu mai suna la fel de bine?De ce mixurile pe care le fac nu au aceiasi savoare ca la un dj de renume?
Pai de aia.Ca nu ai abilitatea de a 'auzi' anumite acorduri si sunete.Abilitate cistigata prin ascultarea a ceea ce au facut altii.
Cum sa nu te faca acid aroganta cu care unii cred ca daca au adunat niste sunete la un loc ,pe care o hoarda de alti lipsiti de cultura si educatie se zbintuie ,intr-un asa zis hit care repede e uitat dupa citeva luni, afiseaza un mare aer de vedeta?Cum sa nu ti vina sa le dai cite o palma dupa ceafa unor pustani care daca au avut abilitatea de a alege un playlist pentru o petrecere privata,isi aroga denumirea de dj?
Un suvoi de nulitati cu rezultat o poluare fonica dusa la extrem.
Cam doare adevarul, dar mai bine sa fii constient si cu picioarele pe pamint decit sa visezi aiurea ca esti urmatorul nume mondial in materie.Bullshit!!
Pina la ajunge sa minui sunetele tre' sa inveti intii cum se face ascultind pe altii , nu sarind cu pasi mari treptele educatiei cu un comportament nihilist aiuristic,stergind cu buretele ani intregi de munca al unor precursori de renume.
Si acum se justifica investitia intr-un pick-up,vinyluri,boxe bune si multe ore de auditie in locul unui frecat de menta pe bordura , pe capota masinii la hlizeala cu diverse pitzipoance ori snobi de bani gata.
De aceea le ofer meditatii celor interesati.De ce nu ?Asa cum exista meditatii la matematica fizica si romana pot fi si la materia asta ,nu?
Ore de auditie,ore de explicatii, exemple practice, tips &tricks si multe altele .Cafeaua e din partea casei.Tarifele sint confidentiale si negociabile.(Sic!)
Tema pentru acasa ,de vazut Making of The Doors
Posted in
Claus Schulze,
cum sa fiu dj,
Jarre,
Kraftwerk,
meditatii,
Paul Kalkbrenner,
Tangerine Dream,
tutorial dj,
Vangelis
| 0
comentarii
Copyright © 2008 Aici sint eu | iWork Blogger Template Designed by Nicola D Trento and Jacky Supit